În deschiderea declarațiilor, Ilie Bolojan a explicat că, la momentul preluării mandatului la Palatul Victoria, Guvernul s-a confruntat cu riscuri majore. România era aproape de suspendarea fondurilor europene și de pierderea încrederii piețelor financiare, un scenariu care ar fi avut consecințe grave asupra economiei.

„Am avut trei obiective clare: să facem ordine în finanțele publice, să guvernăm cât mai bine și să o facem cu respect pentru cetățeni”, a spus premierul, subliniind că primele luni au fost marcate de decizii grele, dar necesare.

Măsuri dure, dar asumate

Ilie Bolojan a recunoscut că Executivul a fost nevoit să adopte măsuri dureroase pentru populație, precum creșterea TVA, eliminarea unor sporuri și înghețarea unor venituri. Potrivit premierului, acestea au fost printre puținele soluții rapide pentru a evita derapaje bugetare majore.

„Nu au fost decizii ușoare, dar erau primele măsuri care puteau fi luate într-o situație critică”, a explicat șeful Guvernului. El a adăugat că, în urma acestor decizii, România și-a păstrat credibilitatea externă, iar costurile de finanțare ale statului au început să scadă, dobânzile fiind mai mici decât în perioada anterioară.

Reducerea cheltuielilor și reforme structurale

Al doilea pachet de măsuri a vizat reducerea cheltuielilor statului și corectarea unor dezechilibre vechi. Premierul a amintit problema pensiilor magistraților, unde nivelul foarte ridicat al pensiilor și vârsta de pensionare au fost percepute de societate ca o nedreptate. Guvernul a intervenit legislativ, iar în perioada următoare este așteptată o decizie a Curtea Constituțională a României.

Totodată, Executivul a abordat finanțarea sistemului de sănătate, cu accent pe folosirea mai eficientă a fondurilor disponibile.

„Astăzi cheltuim mai judicios banii pentru sănătate”, a afirmat Ilie Bolojan.

Un alt capitol important a fost fiscalitatea, unde Guvernul a încercat să reducă numărul excepțiilor și al portițelor de optimizare, în favoarea unor reguli mai clare. De asemenea, companiile de stat, descrise de premier drept „găuri negre”, au intrat într-un proces de reorganizare și control mai strict.

Deficit mai mic și perspective pentru 2026

Premierul a anunțat că, la finalul acestui an, România va înregistra un deficit bugetar mai mic decât ținta de 8,4% din PIB, un rezultat considerat important după mai mulți ani de dezechilibre. Ilie Bolojan le-a mulțumit românilor pentru sacrificiile făcute și a transmis un mesaj de prudență pentru anul viitor.

Potrivit acestuia, dacă statul va reuși să își încaseze taxele și impozitele stabilite și va cheltui responsabil banii publici, nu va fi nevoie de noi creșteri de taxe în 2026. De asemenea, România intră în anul următor fără datorii pe proiectele de dezvoltare aflate în derulare.

Premierul a mai precizat că există un acord politic în coaliție pentru continuarea reformelor administrative. Printre obiectivele asumate se numără reducerea cheltuielilor parlamentarilor și diminuarea subvențiilor acordate partidelor politice.

„Nici anul viitor nu va fi simplu pentru România, dar dacă păstrăm ritmul stabilit, ar trebui să fie un an mai bun pentru toți românii”, a concluzionat Ilie Bolojan.